Au venit aşa, de nicăiei, în vreme ce fumam o ţigară


De iarnă

winter-snow

sursa: aici

Se aşterne zăpadă
Pe gândurile mele
O simt rece şi moale.
Curând n-au să se vadă.

Bat vânturi reci, ce muşcă
Din visele stinghere
Iar mâna mâna-ţi cere.
Mă simt ca într-o cuşcă.

Se lasă iarnă gri
Pe undeva prin mine
Şi nimeni nu mai vine.
Tu ştiu că n-ai să-mi vii.

sursa: youtube (user – Versus54gr2)

Acest articol a fost publicat în d-ale mele și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Au venit aşa, de nicăiei, în vreme ce fumam o ţigară

  1. 9 zice:


    spune si el.

  2. carolina zice:

    ei da, inca o data se confirma: romanul s-a nascut poet ;). eu zic sa mai exersezi, ca e de bine! 🙂 Spor!

    • Călin zice:

      cine a zis că-s român? 🙂 când mă supăr pe poporul ăsta, zic că-s grec, dacă tot am şi sânge din ăla mai vulcanic 🙂 . iar încercări din astea am mai făcut eu, mai reuşite decât asta, scrisă pe un pachet de ţigări 🙂

  3. psi zice:

    măăăăăi, grecule! 😀

  4. Pishky zice:

    eee da.. bine că la tine ninge și la mine plouă! să rămâneți acolo înzăpeziți!

Loc de deversat cuvinte

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s