Uitarea ca zodie (fragment)
sursa foto: aici
Toate se şterg încet, devin postume,
Uitarea urcă-n cei care mai ştiu,
Rămâne lumea singură pe lume
Şi, vai, îmbătrânim de timpuriu.
Zoologia murmură, hilară,
În piscurile noastre omeneşti,
Şi nici un Moş Crăciun nu mai coboară
Să ne aşeze daruri la fereşti.
Realitatea se împarte-n două,
În viaţă bună şi în viaţă rea,
Şi iadul sfârâie când raiul plouă,
Pe un pământ bolnav de dor de stea.
Şi, vai, nu mai există amănunte,
Aproape totul este important,
Zvârlit de viu în varniţe cărunte
Isus ne pare ultimul amant.
……………………………………………….
Toate se şterg încet, devin postume,
Uitarea ne e masă, casă, pat.
Rămâne lumea singură pe lume
Iar noi uităm şi faptul c-am uitat.
Adrian Păunescu
sursa: youtube (user – aqcm)
Paporniţa 
toate se şterg, spunea poetul,
dar lacrima cade grea, pe pământ,
nu-i nadir şi nu mai simt zenitul
când mă sting în cuvânt.
toate se pierd, aşa e legea
lacrima, apa aceasta sărată
e dată omului toată uitarea
şi nu e răsplată
toate tristeţile miros zâmbet,
toate surâsurile aîn mine mint
din ce-a fost , palid cântec
astăzi în alb le închid.
frumos „comentariu” 🙂 . o duminică frumoasă!
frumoasăăă… adică frumoase săriturile acelea! 😀
frumoase săriturile, unde mai pui că m-am bucurat că nu a câştigat iar vreun austriac 😉
Pingback: comentarii pe la alţii | psi-words
Ƹ̵̡Ӝ̵Ʒ..•°*”˜ ☆ ¸..•´¨¨)) -:¦:-
.(ړײ)/ ¸.•´….•´¨¨))
.«▓ ((¸¸.•´ ¸.•´.-✿
..╝╚ …✿. ✿….✿
Dau din baghetaaa!
ameţesc numai uitându-mă 🙂 . cred că nu am şanse să învăţ limbajul zânelor…
Nu-i asa? Si eu multumesc pentru picaturile de suflet!
O duminica frumoasa iti doresc!
♪ღ♪ * •. ¸. • * ¨ * •. ¸. • * •♪ღ♪. • * ¨ * •. ¸. • * ¨ * • ♥ ♥ ♥ ♥ ♥ ♥ ♥ ♥ ♥
nu am şanse, ce să fac, dacă nu-s vreun zân va trebui să mă mulţumesc cu limbile astea mai pământeşti…
o seară frumoasă!
cling! multumesc!
adevarat
Intre noi sunt zapezi si nisipuri.
Maine, poate pustiuri, oceane.
Niciodata uitarea.
Sub icoana ta imi incep ziua.
Aripa mea creste din umarul tau.
M-au inchinat marii, aprig si pur,
Sa fiu si sa nu fiu invins.
Intre noi sunt zapezi si nisipuri.
Maine, poate cerul cazut.
Dar bucuria de-a traversa noaptea,
Sa-ti ies inainte pe celalalt tarm,
Unde niciodata uitarea …
Anghel Dumbraveanu – Niciodata uitarea