o picătură rătăcită


Poate…

beachshore

sursa foto: aici

Poate-am fost cândva sfârşitul
Cel fără de început,
Frate bun cu infinitul
Ce-ntr-o vorbă a-ncăput.

Poate-am fost cândva durere,
Ori poate am fost tăceri,
Zbor de clipe efemere
Pe un drum spre nicăieri.

Poate-am fost cândva un mal
La o margine de lume,
Ce-aştepta tăcut un val
Să îi dea şi lui un nume.

Poate am fost cândva vântul
Care-şi căuta perechea,
Ori poate am fost cuvântul
Ce nu şi-a găsit urechea.

Poate-am fost cândva un vers
Scris pe-un petic de hârtie,
O mână-n grabă m-a şters
Şi n-am ajuns poezie.

Acest articol a fost publicat în picatura de suflet și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la o picătură rătăcită

  1. Cine e autorul?
    Poate-i unul care duce in papornita comori?
    Sau e cel ce-ncant-afonul cu maiestrele cantari?:))

  2. Alexandra zice:

    Întotdeauna mă emoţionează versurile frumoase!

  3. Javra zice:

    Ştiam eu că în tine zace un poet mut, deocamdată.
    Acum, te-ai dat în vileag…

Loc de deversat cuvinte

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s