picătura de suflet – 87


Înapoierea cheii

picatura 87Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.

Tristeţea, ea,
nu este gând,
ea lucru este.

Mănânc-o, dacă ai cu cine!
Durerea vieţii
e un lucru, –
nu contemplarea lui.

Mi-e dor
să pot să nu-mi mai fie dor
de tine.

                 Nichita Stănescu

Acest articol a fost publicat în picatura de suflet și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la picătura de suflet – 87

  1. Câteodată însuşi cuvântul se împietreşte
    în timp ce timpul împietreşte
    Câteodată ţi se face dor
    de visul cu stele al altcuiva.
    Când un adolescent sărută o adolescentă
    scuipă-ţi ochii cu care-i vezi
    şi răsare-ţi inima
    şi umple-ţi-o cu viaţa altora
    cum soarele umple întunericul
    cu lumină.

    Nichita Stănescu – Apa vorbirii

Loc de deversat cuvinte

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s