În lumea virtuală se fură mai ceva ca-n codrii Vlăsiei. Și nu fură numai autohtonii, fură în stil barbar și străinezii, ba și site-urile care zic că au un nume. Și cum eu unul chiar nu am chef de discuții în contradictoriu cu nimeni, nici nu am chef să arăt cu degetul într-o parte sau alta, cam tot ce va fi imagine de azi încolo va avea inserate o seamă de simboluri. Tocmai pentru că nu vreau să îmi văd imaginile pe toate gardurile. Iar cine va vrea vreodată vreo imagine de-a mea, să facă bine să ceară și o va primi fără watermark-urile cu pricina, doar cu un înscris. Asta dacă voi considera eu că solicitantul/solicitanta merită; dacă nu, va primi un refuz, dar măcar nu va exista tentația de a-și însuși ceva ce nu-i aparține.
Știu că vor fi mai încărcate imaginile, știu că va fi acolo ceva ce nu își are locul în ele în mod normal, dar parcă s-au întâmplat cam prea multe în ultimele două zile. Și nici măcar nu-s singurul pățit, că li s-a întâmplat și altora, iar discuțiile ce au urmat nu are rost să vi le reproduc. Iar eu unul cu siguranță nu aș avea nervi pentru asemenea discuții cu niște specimene pentru care până și limba română este extrem de străină, iar de bun simț nu mai vorbesc.
Prin urmare, sunt două variante și mă gândesc pe care din ele să o adopt. Cam știu către care aș înclina, dar poate că m-ar ajuta și un sfat venit de la voi.
Update: se există și a treia variantă, mai puțin încărcată decât primele două și care constă în aplicarea unui singur watermark fix într-un loc unde să îl încurce cât cuprinde pe cel care ar vrea să o ia. Adicătelea cam așa:
Paporniţa 
prima varianta e ok, a doua e prea incarcata si nici noi, simpli privitori nu ne dam seama de peisaj….
apăi fix așa mă gândeam și eu și probabil prima o voi folosi 🙂
eu n-aș pune liniile că prea acoperă esența și apoi se duce tăt farmecu’
prima e bună după părerea mea !
cam așa zic și eu, cu liniile chiar se cam pierde tot
Şi eu cred că prima dă mai bine, nu-ţi „strică” munca de tot. 😦
da, a doua chiar face să nu se mai vadă mare lucru…
prima, clar, e mult mai ok!
clar 🙂 . așa zice și je 🙂
Într-o vreme, revoltat de furturi, puneam watermark. Dar, se pierdea prea mult din frumuseţea imaginii. Acum, le postez la 500 de pcs. Cine vrea să le fure, … nu-l opreşte nimic!
nu știu, ar fi și asta o soluție, dar totuși prefer să le pun la dimensiuni mari. că se pierde din farmecul imaginilor e foarte adevărat, dar chiar nu îmi convine să dau peste ele te miri unde.
Oricum se fură la greu iar o protecție sigură este și costisitoare. Un singur watermark e e de-ajuns plasat unde trebuie. Ambele sunt prea încărcate.
ăsta era în spam, da numa akismetu știe de ce…
Nici-una, sunt prea-ncărcate. Un singur watermark plasat într-un loc potrivit e de-ajuns.
ai și tu dreptatea ta. mă mai cuget. eu preferam să îl plantez cât mai la extremități, dar s-ar părea că nu-i destul, că se decupează…
Sunt și modalități de a insera watermarkuri invizibile dar și acelea sunt bune la furat. Ar mai fi soluția dreptului de autor dar și ăla costă și te pune să faci drumuri până-ți câștigi dreptul. Ca bază de discuție imaginile prea încărcate cu semne de watermark nu sunt prea gustate de public.
până una-alta, îmi faultează și mie retina, așa că pot înțelege asta. da nici să ia fiecare cum vrea nu-i ok, că nu-i autoservire. de fapt acolo iei și plătești 😉
Mno pai, treb’e sa te obisnuiesti, bun venit in Club.
ba io nu. ca nu am chef sa strig dupa infractoru’. tot gasesc eu o solutie 😉
Am înţeles, pentru imagini vei găsi o soluţie. Dar ce te faci textele? Mie mi se fură articole întregi.
cu textele nu m-am gândit. dar dacă mă enervez găsesc o soluție și pentru ele 🙂 . oricum nici cea pentru imagini nu e o soluție, că prea le-aș încărca…
Eu m-am trezit ca cineva imi copiase tot blogul, articol cu articol, schimbase doar titlurile si numele blogului! Am intrat la comentarii si i-am spus ca n-o sa-i placa ce o sa pateasca daca nu recunoaste imediat ca a furat. A doua zi stersese tot. Ce sa-i faci, nici pe Tolstoi sau pe Picasso nu-i foloseste lumea intotdeauna cu ghilimele! :))
drept, la Picasso chiar ar fi greu de pus ghilimele 😆
Fără îndoială, a treia. Celelalte distrug farmecul imaginii, nu mai are nici un haz. Chiar te rog să-mi dai voie să o preiau pentru pagina de luni, 17.03.2014 a jurnalului meu.
până la urmă nu va fi nici a treia, am rămas la versiunea dinainte cu un C vizibil în față. și cu un mesaj pe blog 🙂 . imaginea se poate lua, dar mai bine v-o trimit pe mail, fără înscrisuri. dacă vreți, normal 🙂
Mulțumesc foarte mult, era bine fără înscrisuri, dar abia acum am văzut răspunsul și mă grăbesc să public articolul. Oricum, fotografia e superbă și cu înscrisul, nu cred că va deranja prea mult. Mulțumesc încă o dată !
Zi frumoasă !
eu o trimiteam și fără, nu era nici o problemă…
Mulțumesc, acum am postat-o așa. dacă vrei să o înlocuiesc, trimite-o fără înscrisuri. 🙂
o caut și o trimit pe mailul care îmi apare mie aici
Da, e foarte bine.
Numai bine !
gata, s-a trimis. o zi frumoasă!
hopa, cred că am greșit poza. rectificăm imediat
s-a rezolvat încurcătura 🙂
Pingback: JURNAL (38) Plante noi, întoarcerea acasă… | Zinnaida