670


670

 

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

669


669

 

Publicat în exerciţii de dicţie | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

668


668

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , , | 4 comentarii

o picătură neterminată


neterminata

Publicat în picatura de suflet | Etichetat , , , | 4 comentarii

Picătura de suflet – 136


Trandafir al dimineții mele

273Trandafir în roua dimineții
Ce diamant ascunzi între petale,
Dă-mi stropi de foc și de-nceput a vieții
Dă-mi un pământ și-acoperă-l cu dale.

Dă-mi o petea, de dulce amăgire
Și-o clipă de-nceput de dimineață,
Un spine blând și-o rază de iubire
Și-o mică stea din lumea ta măreață.

Căci am să vin mereu ca să te ud
Și-am să mă-nvârt în juru-ți cu-ntristare
C-ai să te duci, frumos și crud,
Și vreau să-mi iau adio la plecare.

Dă-mi o speranță cât încă mai exiști
C-ai să te-ntorci din nou la primăvară,
Și-o să visez mereu cu ochii triști
La diminețile când luminai de prima oară.

Oh, e prea târziu să-ți cer iertare
Că ți-am pretins ce nu-mi poți oferi,
Rămâi oricum lumina dimineților murdare!
Că-n visul meu nu te poți ofili !

                                      Nichita Stănescu

 

Publicat în picatura de suflet | Etichetat , , , , | 1 comentariu

667


667

 

Publicat în exerciţii de dicţie | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

666


666

 

Publicat în exerciţii de dicţie | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

665


665

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Picătura de suflet (41)


Paporniţa

Dacă tu ai dispărea

sea-in-the-night sursa foto: aici

Dacă tu ai dispărea
Într-o noapte oarecare
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca nebun pe mare.

Cu un sac întreg de lut
Şi-o spinare de nuiele
Să te fac de la-nceput
Cu puterea mîinii mele.

Lucru lung şi monoton
Să te înviez, femeie,
Eu, bolnav Pygmalyon,
Hai şi umblă, Galatee !

Dacă tu ai dispărea,
Fi-ţi-ar moartea numai viaţă,
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca în ţări de gheaţă.

Să te fac din ţurţuri reci,
Să te-mbrac în promoroacă
Şi apoi să poţi să pleci
Orişiunde o să-ţi placă…

De-ai cădea într-adevăr
În momentul marii frîngeri
Aş veni la tine-ncet
Să te recompun din îngeri.

Şi pe urmă aş pleca
Umilit şi iluzoriu
Unde este casa mea
O mansardă-n purgatoriu.

Dacă tu ai dispărea
Şi din rîsu-mi şi din plînsu-mi
Te-aş găsi în sinea mea,
Te-aş zidi din mine însumi !

                              Adrian…

Vezi articol original 8 cuvinte mai mult

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

picătura de suflet – 135


Sărutul

Vederea lumii se-adumbrea,
când noi ne sărutam în piețe și în scuaruri.
Un aer mat ne-nfășura,
și nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea.

Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea,
cu clinchet stins, un umăr, și toți
credeau că bate-n arbori
ora când soarele apune la amiază.

Și păsări mari se coborau
pe bănci și pe statui, pe cabluri,
peste iarbă
Luceau intens,
presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră.

                                                      Nichita Stănescu

Publicat în picatura de suflet | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu